Anunţul din Rusia care dă fiori României: „Obiectivele Moscovei includ întreaga Europă de Est, inclusiv membri ai NATO”

Un fost ministru de Externe al Rusiei a avertizat că obiectivele Moscovei includ întreaga Europă de Est, cu intenţia de a „ataca, de a exercita presiuni, de a intimida alte ţări, inclusiv membri ai NATO”.

Rusia anunţă oficial că nu se va opri în Ucraina. Andrei Kozyrev, care a ocupat funcţia de ministru de Externe al Rusiei între 1990 şi 1996, a declarat că Occidentul şi Rusia vor rămâne în dezacord până când „conducătorii ruşi vor începe să se comporte conform normelor internaţionale”.

Kozyrev a avertizat că obiectivele Rusiei includ întreaga Europă de Est, cu intenţia de a „ataca, de a exercita presiuni, de a intimida alte ţări, inclusiv membri ai NATO”. Iar discuţiile cu Rusia se vor dovedi, de asemenea, dificile, deoarece Rusia practică ceea ce Kozyrev a numit „diplomaţia înşelăciunii”.

Kozyrev a vorbit şi despre relaţia sa de lucru cu adjunctul său de atunci şi actualul ministru de externe, Serghei Lavrov, care a preluat funcţia în 2004 şi care „s-a schimbat drastic” faţă de perioada în care a lucrat la minister.

„El îmi împărtăşea opiniile – altfel, nu l-aş fi pus în această poziţie şi nu am fi lucrat împreună”, a spus Kozyrev.
„Nu ştiu de ce face asta acum”, a adăugat Kozyrev acuzându-l pe Lavrov de „degradare” morală şi profesională.

Kozyrev a punctat şi faptul că politica externă a Rusiei s-a schimbat major de la cea exercitată în anii 1990. El a spus că a căutat o apropiere de Occident în perioada sa de la ministerul de Externe.

„Am făcut tot ce am putut pentru a stabili cele mai bune relaţii acolo unde Rusia îşi are locul – cu Europa şi Statele Unite, cele mai dezvoltate şi democratice ţări. Am vrut să fiu în acel club”.

Putin aruncă în aer negocierile: „Ucraina are cereri nerealiste”
Există multe ţări care nu vor să primească ordine de la ”Unchiul Sam”, a declarat vineri ministrul de externe rus Serghei

Lavrov într-un interviu acordat postului RT, unul dintre principalele canale de propagandă ale Kremlinului.

Lavrov a acuzat SUA că doreşte ca lumea să arate ca un „saloon” (cârciumă americană din filmele western – n.r.) unde americanii să fie cei care iau toate deciziile, potrivit Reuters.

Moscova şi-a pierdut toate iluziile că s-ar putea baza pe Occident şi nu va accepta niciodată o versiune a lunii dominată de SUA care vrea să acţioneze ca un şerif global, a insistat el, adăugând că nu Rusia a închis uşa Occidentului, ci invers.

„Ne putem încrede doar în noi înşine şi în aliaţii care vor continua să rămână de partea noastră”, a adăugat el.

Lavrov a susţinut totodată că Rusia este un jucător mărunt în războiul informaţional global, dominat de SUA, Regatul Unit şi de europeni. „Nu există mass-media occidentale independente”, a acuzat el.

Şeful diplomaţiei ruse a reiterat că transporturile cu arme care ajung în Ucraina în aceste zile vor fi considerate obiective „legitime” pentru un atac, potrivit EFE.

„Am lăsat să se înţeleagă foarte clar că toate transporturile care ajung în Ucraina şi care, în opinia noastră, transportă armament, vor fi obiective legitime” (de atac), a insistat Lavrov, care a subliniat că „operaţiunea militară specială rusă” în Ucraina – formula prin care Moscova numeşte invazia pe care a declanşat-o în ţara vecină – caută tocmai „să elimine orice ameninţare” la adresa Rusiei din partea Kievului.

Scopul misiunii ruse este şi acela de „a proteja populaţia civilă” din Donbas (provincie situată în estul separatist şi prorus al Ucrainei – n.r.), care „a suferit atacuri timp de opt ani”, a mai spus Lavrov.

Ministrul rus şi-a exprimat opinia că, mai devreme sau mai târziu, situaţia „anormală” dintre Rusia şi Ucraina se va încheia, dar a apreciat că Occidentul va împiedica o normalizare rapidă a legăturilor dintre cele două ţări.

„Au încercat să transforme Ucraina într-o anti-Rusia, folosind diverse instrumente”, a adăugat el, fără a detalia.

Lavrov a comentat şi valul de sancţiuni la adresa Rusiei şi a spus că este posibil ca acestea să se înmulţească. El s-a arătat totodată convins că restricţiile au făcut întotdeauna Rusia „mai puternică”. Ne vom adapta economia la sancţiuni, vom supravieţui sancţiunilor şi vom deveni mai puternici, a susţinut el.

Şeful diplomaţiei ruse a negat totodată informaţiile difuzate recent de tabloidul german Bild, conform cărora avionul care îl ducea pe şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov într-o vizită la Beijing s-ar fi întors din drum. Potrivit Bild, Lavrov ar fi plecat în noaptea de miercuri spre joi spre Beijing, dar preşedintele rus Vladimir Putin i-ar fi cerut să se întoarcă. Astfel, avionul care îl transporta pe Lavrov, care parcursese deja 2.800 de km din cei 6.000 până la Beijing, s-a întors din drum când se afla deasupra Novosibirsk (Siberia) şi a aterizat la Vnukovo, aeroport din Moscova.

UA și NATO au oprit zborurile de supraveghere cu drone în interiorul Ucrainei, dar armata americană are drone de supraveghere și avioane U-2 de-a lungul graniței și primește date și de la sateliți, potrivit oficialilor.

Sistemele de apărare aeriană Patriot au fost, de asemenea, desfășurate în Polonia pentru a răspunde la proiectilele care ar putea intra în spațiul aerian NATO.

„Sunt o mulțime de drone care zboară în zonă, așa că toată lumea se uită peste umăr cu nervozitate la ceea ce se întâmplă”, a spus Tom Karako, un analist la la Centrul de Studii Strategice și Internaționale. „Având în vedere amploarea a ceea ce Rusia întreprinde aici, acest gen de lucruri nu este surprinzător. Este unul dintre motivele pentru care toată lumea este atât de atentă acum”, a spus el.

Tensiunile legate de posibilitatea ca dronele sau bombele rusești să ajungă pe teritoriul NATO apar în condițiile în care administrația Biden a tras o linie clară privind acțiunile pe care vrea să le întreprindă pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva rușilor. SUA și NATO au oferit Ucrainei asistență de securitate în valoare de sute de milioane de dolari, inclusiv rachete antiaeriene și antitanc, dar administrația Biden s-a opus unui plan care presupunea ca SUA să livreze Ucrainei avioane de luptă poloneze printr-o bază aeriană germană, avertizând că acest lucru ar însemna o escaladare.

Oficialii SUA și NATO au precizat, de asemenea, că nu intenționează să desfășoare trupe în Ucraina, dar au promis să apere „fiecare centimetru” din teritoriul NATO și intensifică supravegherea și patrulele în apropierea graniței alianței cu Ucraina. Aceasta, inclusiv pentru a se proteja împotriva oricărei escaladări neintenționate.

„Ne intensificăm vigilența, prezența, modul în care monitorizăm spațiul aerian. Creștem capacitățile atât pentru a monitoriza, dar și pentru a ne asigura că suntem capabili să reacționăm dacă este necesar”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă săptămâna aceasta.

„Trebuie să fim extrem de vigilenți, trebuie să reacționăm atunci când este nevoie și trebuie să ne asigurăm că avem o linie de comunicații și cu rușii pentru a preveni ca un incident să creeze situații periculoase”, a spus Stoltenberg.

Generalul locotenent în retragere Mark Hertling, analist de securitate națională, a declarat că dronele pot devia de la curs dacă pilotul pierde controlul, iar rachetele neghidate pe care le folosește Rusia își pot rata ținta și au o rază de acțiune care crește posibilitatea de a intra pe teritoriul NATO, mai ales dacă forțele ruse se deplasează spre vestul Ucrainei.

Dar în orice incident care ar putea implica spațiul aerian sau teritoriul NATO, a spus Hertling, cheia pentru evitarea escaladării este comunicarea.

„Detaliile contează, iar când o țară NATO este afectată, ar fi bine să obținem detaliile de la Rusia. Și ar fi mai și bine să le obținem rapid”, a spus el.

Evaluarea actuală a Comandantului Suprem Aliat al NATO, este că „în prezent nu există nicio amenințare la adresa NATO ca atare. Nu este o amenințare deliberată a Rusiei. Rusia este ocupată deocamdată cu Ucraina”, potrivit oficialilor alianței.

Dar, desigur, există riscuri, au adăugat oficialii, motiv pentru care acum se discută despre mutarea sistemelor defensive ale NATO mai spre est.

„După ce am văzut că Rusia este pregătită să folosească din nou, în mijlocul Europei, mijloacele militare pentru atingerea obiectivelor politice, merită – și se va discuta – să avansăm sistemul integrat de apărare antiaeriană și antirachetă pentru a acoperi zone care sunt adiacente Rusiei”, a spus unul dintre oficiali. Aceste zone includ Belarus și, eventual, Ucraina, a adăugat el.

Jeff Edmonds, analist la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană și fost director pentru Rusia în Consiliul de Securitate Națională, a declarat că riscul pentru teritoriul NATO va crește doar dacă forțele ruse se deplasează mai spre vest și mai aproape de livrarările de arme pe care NATO le furnizează forțelor ucrainene.

„Dacă și când vor înainta spre vest, probabil vor simți că au libertatea de manevră pentru a ținti lucrurile care vin peste graniță”, a spus Edmonds despre forțele ruse.

„Un scenariu este că Rusia lovește – fără să-i pese cu adevărat de ce parte a graniței – câtă vreme își atinge ținta, imaginându-și că SUA și NATO nu vor începe un război”, a adăugat el.

Sursa: Romania TV

Comunicat oficial Poliția de Frontieră – Numărul refugiaților care au intrat în România

În data de 15.03.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 58.405 de persoane, dintre care 15.212 cetăţeni ucraineni (în creștere cu 10,5% faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 7.427 cetăţeni ucraineni (în creștere cu 3,4%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 6.259 cetăţeni ucraineni (creștere cu 23%). De la declanşarea acestei crize, până la data de 15.03.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 440.998 cetăţeni ucraineni. În prezent, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislației naționale și comunitare, arterele de control fiind acoperite cu poliţişti de frontieră români până la capacitate maximă. Măsuri similare de întărirea controlului și supraveghere sporită au fost dispuse şi la frontiera terestră, fiind suplimentate echipajele care derulează misiuni în zonele de responsabilitate. Se acționează în sistem integrat cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date și informații, precum și de adoptare în comun a măsurilor necesare pentru gestionarea cazurilor apărute. Rugăm cetățenii să se informeze doar din surse oficiale.

Sursa: Poliția de frontieră

Profeția incredibilă a lui Arsenie Boca. Părintele a spus că România va fi invadată de Rusia

Cu puțin timp înainte de a se stinge din viață, părintele Arsenie Boca a făcut o previziune sumbră pentru România. Călugărul spunea că țara noastră va fi în pericol, asta deoarece va fi atacată de Rusia. 


HOMEPAGE » ACTUALITATE » STIRI INTERNE » Profeția incredibilă a lui Arsenie Boca. Părintele a spus că România va fi invadată de Rusia

Profeția incredibilă a lui Arsenie Boca. Părintele a spus că România va fi invadată de Rusia

De Razvan Paltin.
Publicat pe 03.03.2022 la 17:02 Actualizat pe 03.03.2022 la 17:42

Cu puțin timp înainte de a se stinge din viață, părintele Arsenie Boca a făcut o previziune sumbră pentru România. Călugărul spunea că țara noastră va fi în pericol, asta deoarece va fi atacată de Rusia. https://ab4398252ac755f78e32902ceed99413.safeframe.googlesyndication.com/safeframe/1-0-38/html/container.htmlhttps://ab4398252ac755f78e32902ceed99413.safeframe.googlesyndication.com/safeframe/1-0-38/html/container.htmlGALERIE (2)

  • Profeția făcută de Arsenie Boca înainte de muri
  • Ce a spus despre război

Ce profeție incredibilă a făcut Arsenie Boca. Părintele spunea că Rusia va ataca România

Mai multe profeții de-ale părintelui Arsenie Boca s-au adeverit după ce acesta s-a stins, iar una dintre previziunile pe care călugărul le-a făcut în timpul vieții a fost aceea că România va fi atacată de ruși.

El mărturisea că țara noastră va fi invadată de Rusia, după ce le-ar fi spus mai multor persoane că România va fi ocupată de ruși, bulgari și unguri.

Ce profeție a făcut cu privire la capitala României

Mai mult de atât, călugărul Arsenie Boca a făcut o referire și la capitala țării, București. El a mărturisit că orașul ar mai avea dreptul doar la o singură greșeală, urmând ca în caz contrar să dispară de pe harta pământului.

”S-a ouat de două ori, iar următoarea dată o să dispară de pe harta pământului, iar apoi o mare catastrofă se va abate asupra oraşului pentru că foarte multe păcate sunt acolo”, spunea Arsenie Boca.

Totodată, printre profețiile sale se regăsește și izbăvirea pe care toți creștinii o așteaptă. Părintele a mărturisit că există speranțe pentru români, însă doar dacă își vor păstra calea dreaptă.

”Va veni de la răsărit un om cu stea în frunte, dar aceasta va fi peste foarte mulţi ani şi nouă nu ne va fi dat să vedem. De asemenea au rămas scrise multe mărturii despre profeţiile părintelui, care avertiza la începutul anilor 1940 că „prigoana va veni de la Apus, iar de la Răsărit se va ridica un popor fără cruce, dar creştinii cu inima curată vor fi mântuiţi”, a mai spus călugărul în trec

Anunţul care cutremură România: „Trupele ruseşti sunt aproape de ţărm, trebuie întărit flancul estic al NATO”

Premierul Nicolae Ciucă a discutat, joi, cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, despre situaţia de securitate şi dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări. „România şi Polonia sunt doi piloni de stabilitate în regiune care susţin abordarea coordonată a NATO pe Flancul Estic”, a arătat Ciucă.

„România şi Polonia sunt doi piloni de stabilitate în regiune care susţin abordarea coordonată a NATO pe Flancul Estic”, a afirmat Ciucă.

Potrivit premierului, întâlnirea cu Andrzej Duda a avut loc, joi, la Varşovia, cu ocazia aniversării a 101 ani de la încheierea primului tratat de alianţă între cele două state.

reînnoirea sa în 2015. Întâlnirea a constituit un prilej pentru a reitera, alături de preşedintele Andrzej Duda, angajamentul pentru dezvoltarea unei relaţii privilegiate între statele noastre şi pentru consolidarea cooperării, atât în cadrul NATO, cât şi în cadrul UE. În contextul evoluţiilor de securitate din vecinătatea noastră şi al escaladării acţiunilor Rusiei, asigurarea unei abordări coerente a NATO pe Flancul Estic este o prioritate pentru ţările noastre. Împărtăşim aceleaşi perspective privind securitatea şi acelaşi interes pentru o Vecinătate Estică stabilă şi sigură”, a arătat Ciucă.

Potrivit acestuia, România şi Polonia susţin suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, dar şi perspectiva sa europeană şi euroatlantică.

Centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, capturată de ruși. „Dacă va exploda, va fi de 10 ori mai mare decât Cernobîl”
„Polonia rămâne un important aliat al României în regiune”, a conchis premierul român.

„Polonia rămâne un important aliat al României în regiune”, a conchis premierul român.

Premierul a afirmat în declaraţia comună că întâlnirea celor două Guverne are loc într-un moment care ”nu credea să se mai întâmple vreodată în Europa, cel mai de amploare conflict care are loc după cel de-al doilea război mondial”.

”Am condamnat împreună agresiunea forţelor armate ruse în Ucraina, o agresiune complet nejustificată, ilegală, în care nu s-au mai respectat nici legile internaţionale şi nici suveranitatea şi integritatea unui stat independent”, a spus premierul Ciucă, arătând că cele două ţări şi-a exprimat susţinerea pentru poporul ucrainean.

Despre valul mare de refugiaţi care vin în România şi Polonia, premierul Nicolae Ciucă a spus că s-a discutat despre ”mecanismele interne pe care le pot folosi şi despre mecanismele Uniunii Europene pe care le pot accesa pentru a facilita şederea şi integrarea cât mai bine în societate”.

În urma bombardamentelor din Ucraina, autoritățile române și poloneze au semnat un acord de cooperare, în industria apărării. Astfel, noi unități de militări NATO urmează să sosească în ambele țări.

În acest context, premierul României a spus că este analizat un „nou pachet de forțe care să fie deplasat în țara noastră”, odată cu „sporirea prezenței forțelor aliate în regiunea Mării Negre și în Polonia și Marea Baltică”.

„Odată cu sporirea prezenței forțelor aliate în regiunea Mării Negre și în Polonia și Marea Baltică, să analizăm și să putem să avem un nou pachet de forțe care să fie deplasat în țara noastră, să continuăm să facem față oricărei agresiuni, chiar și unei agresiuni din partea Federației Ruse”, a declarat Nicolae Ciucă.

În urma bombardamentelor din Ucraina, autoritățile române și poloneze au semnat un acord de cooperare, în industria apărării. Astfel, noi unități de militări NATO urmează să sosească în ambele țări.

În acest context, premierul României a spus că este analizat un „nou pachet de forțe care să fie deplasat în țara noastră”, odată cu „sporirea prezenței forțelor aliate în regiunea Mării Negre și în Polonia și Marea Baltică”.

„Odată cu sporirea prezenței forțelor aliate în regiunea Mării Negre și în Polonia și Marea Baltică, să analizăm și să putem să avem un nou pachet de forțe care să fie deplasat în țara noastră, să continuăm să facem față oricărei agresiuni, chiar și unei agresiuni din partea Federației Ruse”, a declarat Nicolae Ciucă.

Un nou convoi umanitar a plecat spre Vama Siret, cu destinația Ucraina

Un nou transport cu ajutoare umanitare a plecat spre Ucraina. Foto/Profimedia

Cel de al doilea transport de ajutoare umanitare colectate pe Platforma Guvernului României – „Ucraina, împreună ajutăm mai mult” a plecat din Bucureşti, spre Siret, luni, în jurul orei 11.00, anunţă Executivul.

Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, în completarea sprijinului oferit duminică seara de România, ajutor ce a constat în medicamente şi echipamente medicale, acest al doilea transport include materiale sanitare, paturi spitaliceşti, medicamente şi se realizează cu tehnică aflată în dotarea IGSU.

„Sprijinul oferit poporului ucrainean puternic afectat de agresiunea militară rusă s-a constituit printr-o implicare comună, integrată între Guvernul României şi societatea civilă. Guvernul României susţine eforturile societăţii civile şi va continua să se implice pentru a facilita transmiterea tuturor ajutoarelor mobilizate către poporul ucrainean. (…) Mulţumiri voluntarilor, mediului privat, societăţii civile, organizaţiilor şi tuturor celor care participă la sprijinul pe care românii îl oferă cetăţenilor ucraineni, greu încercaţi de agresiunea militară rusă!”, se arată în comunicatul amintit.

Platforma „Ucraina – Împreună ajutăm mai mult”, disponibilă la linkul https://bit.ly/3K1mb3s, poate fi accesată şi de pe site-ul Guvernului României de către voluntarii şi entităţile private care vor să doneze. AGERPRES/ (AS – autor: Daniel Florea, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu) 

Cristian Diaconescu: ”Vladimir Putin a pus România pe masa negocierii”

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României și diplomat de carieră, este de părere că ținta Rusiei, prin desfășurarea de trupe, nu este Ucraina și susține că România a fost pusă ”pe masa negocierii” de către Vladimir Putin în discuțiile diplomatice cu Occidentul.

„Federația Rusă a generat un vector de presiune militară asupra Ucrainei, după părerea mea, fără a ținti Ucraina în mod special. Imediat după ce această desfășurare militară cu capabilități ofensive, trebuie precizat, a fost pusă în operă, au fost transmise semnalele în ceea ce privește un eventual dialog. Sigur că partea occidentală nu putea să respingă aceste semnale.

Sigur că occidentul a respins cererile maximale ale Federației Ruse și anume retragerea pe aliniamentul din 1977 din partea alianței NATO și asumarea unei obligații negative ale alianței în ceea ce privește extinderea mai ales spre Ucraina și Georgia. Nu a fost respinsă însă solicitarea Federației Ruse ca orice înțelegere la masa diplomatică politică să se facă în scris, și atrag atenția pentru că din acest punct de vedere relevanța acestui semnal este cât se poate de semnificativă.

În egală măsură, avem răspunsul NATO și SUA. Cel mai important, Vladimir Putin ca și Serghei Lavrov au pus România pe masa negocierii. În etapa a doua după cele maximale au așezat România pe masa negocierii.”, a transmis Cristian Diaconescu la Antena 3.

Cristian Diaconescu a susținut, într-o intervenție la Realitatea în cursul zilei de ieri, că în timp ce liderii statelor precum Franța, Germania și Ucraina negociază în contextul instalării trupelor rusești la granița cu Ucraina, autoritățile din România nu depun suficiente eforturi diplomatice pentru a asigura securitatea țării în eventualitatea unui conflict militar.

„Suntem într-un moment foarte grav vizavi de Rusia. Scutul anti rachetă este un proiect NATO, este asumat NATO, cu care România are parteneriat strategic din 2002. Iar când Putin a vorbit despre noi, țara noastră nu a avut absolut nici o reacție. De ce m-am referit la acest subiect? Pentru că astăzi, ambasadorul Rusiei în România a vorbit fără a avea steagul nostru în spate! Simbolistica are o anume semnificație în acest caz.

Pentru ruși, scutul de la Deveselu nu este un pericol acum, pentru că are scop defensiv, dar ce se va întâmplă atunci când el va fi folosit pur ofensiv, în cadrul unor escaladări militare. Care este politica externă a Românie?  Putin a pus pe masa negocierii România și nu văd pe nimeni la discuții. Toți liderii de stat s-au întâlnit și discută. Inclusiv Ungaria a vorbit direct cu Putin. Dar se pare că, momentan, noi românii suntem ai nimănui.’’, a declarat Cristian Diaconescu la Realitatea.

Rusia pune stăpânire pe o țară unde România intenționa să trimită trupe anul acesta. Occidentul a început deja retragerea din zonă

Rusia pune stăpânire pe o țară unde România intenționa să trimită trupe anul acesta. Occidentul a început deja retragerea din zonă

Decizia juntei de a cere retragerea trupelor daneze ar putea avea un impact şi asupra unor viitoare desfăşurări internaţionale în Mali, unde Lituania, Norvegia, Portugalia, România şi Ungaria au în vedere să trimită trupe anul acesta. Parlamentul român a aprobat anul trecut desfăşurarea a 45 de militari în cadrul operaţiunii europene Takuba în Sahel, misiune sub conducerea Franţei.

Junta care a preluat puterea la Bamako are relaţii tensionate cu partenerii internaţionali, inclusiv cu organismele regionale şi UE, care au sancţionat statul Mali pentru neorganizarea alegerilor după două lovituri de stat, prima în 18 august 2020, urmată anul trecut în iunie de o alta prin care a fost destituit guvernul de tranziţie. Aceste tensiuni au escaladat după ce autorităţile provizorii din Mali s-au înţeles cu grupul paramilitar rus Wagner ca acesta să desfăşoare mercenari în Mali. Franța susține că în spatele grupului de mercenari s-ar afla chiar statul rus, în timp ce Moscova susține constant că e vorba de afaceri din domeniul privat.

Retragerea daneză, ce survine după anunţul Suediei că şi aceasta îşi retrage în luna martie militarii din Mali, este o nouă durere de cap pentru Franţa, care a mizat mult pe ”europenizarea” intervenţiei sale în Mali.

Relaţiile dintre Paris şi Bamako se degradează accentuat, junta din Mali cerând Franţei (în mesajul său de miercuri cu cererea de retragere a misiunii daneze) să nu se mai amestece în afacerile interne şi să-şi stăpânească ”reflexele coloniale”. ”Îi invităm (pe danezi) să fie atenţi la unii dintre partenerii lor care, din nefericire, au probleme în a se debarasa de reflexele lor coloniale”, a declarat premierul interimar malian, Choguel Kokalla Maiga.

”Vedem că guvernul de tranziţie malian, sau generalii loviturii de stat, au emis aseară o declaraţie publică prin care au reafirmat că Danemarca nu este binevenită în Mali, şi desigur că nu ne vom împotrivi. Am decis aşadar să ne retragem soldaţii acasă”, a reacţionat ministrul de externe danez Jeppe Kofod. Danemarca are desfăşuraţi 105 militari în cadrul operaţiunii Takuba, a cărei misiune este să ajute autorităţile din Mali în combaterea militanţilor islamişti. Franţa a avut iniţial circa 5.000 de militari angajaţi în această operaţiune, numărul lor scăzând apoi pe măsură ce s-au implicat şi alte state europene.

Citeşte şi Ministerul Apărării recrutează rezervişti voluntari. Ce solde vor încasa militarii

Citeşte şi Cel mai scump avion al Armatei SUA, pierdut în mare. Un F-35C care costă 25.000 de dolari pe oră a ratat aterizarea pe un portavion, şapte militari au fost răniţi

Ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a denunţat joi ”măsurile iresponsabile” ale juntei aflate la putere la Bamako. ”Această juntă este ilegitimă şi ia măsuri iresponsabile (…) Ea poartă întreaga responsabilitate pentru retragerea forţelor daneze şi se izolează încă şi mai mult de partenerii săi internaţionali”, a declarat Le Drian.

Sursa: Romania TV

Din cele 120 de milioane de doze de vaccin, România donează încă 200.000

România intenţionează să doneze Bangladeshului 200.000 de doze de vaccin AstraZeneca, a anunţat, vineri, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, în cadrul unei declaraţii comune de presă cu omologul său AK Abdul Momen, aflat în vizită la Bucureşti.
„Am discutat, în egală măsură, despre eforturile noastre de combatere a pandemiei de COVID-19 şi în acest context l-am informat pe colegul meu despre intenţia ţării noastre de a acorda o donaţie de 200.000 de doze de vaccinuri AstraZeneca către Bangladesh”, a afirmat şeful diplomaţiei române.
El a evidenţiat că vizita ministrului AK Abdul Momen la Bucureşti este „o premieră”.
„Este prima dată când un ministru de Externe din Bangladesh vizitează România. De când am fost numit ministru de Externe, am redeschis ambasada noastră în România. Din motive diverse a fost închisă în 1995 şi am redeschis recent misiunea diplomatică. Sper că, în viitor, România va deschide misiunea diplomatică care a avut activitate din 1973 până în 2000”, a spus, la rândul său, AK Abdul Momen.
Cei doi au semnat un memorandum pentru stabilirea unui mecanism de consultări între ministerele de Externe.
Potrivit lui Aurescu, documentul va permite „structurarea foarte bună a cooperării” pe mai multe domenii, inclusiv dialogul privind gestionarea bilaterală a forţei de muncă care provine din Bangladesh, anunță stiripesurse.ro

Foto: Digi24

Una dintre cele mai frumoase cascade din lume se afla in România, dar s-a prăbușit!

Cascada Bigăr, unul dintre cele mai frumoase monumente ale naturii din ţara noastră, s-a prăbușit, a anunțat Romsilva. Jumătate din spectaculoasa cascadă s-a rupt în două, se pare că din cauza greutăţii proprii. Imaginile au întristat întreaga țară.

”Avem, din păcate, şi o veste neplăcută. Cascada Bigăr, una dintre cele mai frumoase obiective turistice din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, s-a prăbuşit astăzi din cauze naturale”, a transmis, luni seară, Romsilva, pe pagina de Facebook.

Sursa citată a precizat că travertinul şi muşchii care s-au acumulat în timp, au crescut în dimensiuni şi greutate, iar cascada a cedat sub propria greutate.

Unii spun însă ca o cauză ar putea fi şi intervenţia omului, însă autorităţile din zonă infirmă acest lucru.

Adrian Stoicu, primar Bozovici: „Eu zic că nu se confirmă chestia cu apă care s-a luat păstrăvărie. Păstrăvăria fiind tot a Romsilva, taxa se încasează tot de Romsilva. Noi, ca și comună, am beneficiat doar de acei turiști care veneau în zonă și de acei agenți economici care aveau activitatea pe raza comunei. Vorbim de zeci de mii de turiști anual. Lunar erau 7-8-10.000.”

România a fost condamnată marți de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului comunității LGBTI

România a fost condamnată marți de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la nediscriminare, demnitate umană și întrunire pașnică a comunității LGBTI, în urma unui incident care a avut loc la o proiecție de film în 2013, la Muzeul Țăranului Român. Statul trebuie să plătească daune morale și cheltuieli de judecată de aproape 60.000 de euro.

Decizia CEDO a fost pronunțată în cauza ACCEPT și alții împotriva României, care are ca obiect „incidentele homofobe petrecute la Cinematograful din cadrul Muzeului Țăranului Român în 2013”. CEDO a hotărât că România a încălcat articolul 14 împreună cu articolele 8 și 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului: dreptul de a nu fi discriminat în raport cu manifestarea dreptului la viață privată și demnitate umană și exercitarea libertății de întrunire pașnică. România are de plătit daune morale și cheltuieli de judecată în valoare de 59.514 euro”, potrivit unui comunicat ACCEPT.

Acțiunea la CEDO a fost introdusă de asociația ACCEPT și alți cinci petenți, după incidentele de pe 20 februarie 2013. În acea seară, proiecția unui film cu tematică LGTBI „a fost violent întreruptă de grupuri extremiste prin ocuparea sălii de cinema din incinta MȚR, scandarea unor lozinci homofobe, utilizarea publică de însemne legionare și neonaziste și amenințări cu moartea la adresa publicului și a organizatorilor”, se arată în comunicatul ACCEPT, care precizează că incidentele de acest fel împotriva comunității LGBTI au mai avut loc.

„Curtea concluzionează că autoritățile nu au evaluat corect riscul suportat de petenții individuali din partea intrușilor și nu au răspuns în mod adecvat pentru a proteja demnitatea solicitanților individuali împotriva atacurilor homofobe … [Curtea concluzionează] că autoritățile nu și-au îndeplinit obligația pozitivă de a investiga în mod eficient dacă abuzul verbal îndreptat către solicitanții individuali a constituit o infracțiune motivată de homofobie… Procedând astfel, autoritățile și-au arătat propriile prejudecăți față de membrii comunității LGBT”, precizează hotărârea CEDO, citată de ACCEPT.

Curtea afirmă, de asemenea, că întreruperea evenimentului din 20 februarie 2013 a constituit fără îndoială o încălcare a dreptului Asociației ACCEPT și a comunității LGBTI la libertatea de întrunire pașnică, garantat de articolul 11 al Convenției.

Sursa: Digi 24