Un fost ministru de Externe al Rusiei a avertizat că obiectivele Moscovei includ întreaga Europă de Est, cu intenţia de a „ataca, de a exercita presiuni, de a intimida alte ţări, inclusiv membri ai NATO”.
Rusia anunţă oficial că nu se va opri în Ucraina. Andrei Kozyrev, care a ocupat funcţia de ministru de Externe al Rusiei între 1990 şi 1996, a declarat că Occidentul şi Rusia vor rămâne în dezacord până când „conducătorii ruşi vor începe să se comporte conform normelor internaţionale”.
Kozyrev a avertizat că obiectivele Rusiei includ întreaga Europă de Est, cu intenţia de a „ataca, de a exercita presiuni, de a intimida alte ţări, inclusiv membri ai NATO”. Iar discuţiile cu Rusia se vor dovedi, de asemenea, dificile, deoarece Rusia practică ceea ce Kozyrev a numit „diplomaţia înşelăciunii”.
Kozyrev a vorbit şi despre relaţia sa de lucru cu adjunctul său de atunci şi actualul ministru de externe, Serghei Lavrov, care a preluat funcţia în 2004 şi care „s-a schimbat drastic” faţă de perioada în care a lucrat la minister.
„El îmi împărtăşea opiniile – altfel, nu l-aş fi pus în această poziţie şi nu am fi lucrat împreună”, a spus Kozyrev.
„Nu ştiu de ce face asta acum”, a adăugat Kozyrev acuzându-l pe Lavrov de „degradare” morală şi profesională.
Kozyrev a punctat şi faptul că politica externă a Rusiei s-a schimbat major de la cea exercitată în anii 1990. El a spus că a căutat o apropiere de Occident în perioada sa de la ministerul de Externe.
„Am făcut tot ce am putut pentru a stabili cele mai bune relaţii acolo unde Rusia îşi are locul – cu Europa şi Statele Unite, cele mai dezvoltate şi democratice ţări. Am vrut să fiu în acel club”.
Putin aruncă în aer negocierile: „Ucraina are cereri nerealiste”
Există multe ţări care nu vor să primească ordine de la ”Unchiul Sam”, a declarat vineri ministrul de externe rus Serghei
Lavrov într-un interviu acordat postului RT, unul dintre principalele canale de propagandă ale Kremlinului.
Lavrov a acuzat SUA că doreşte ca lumea să arate ca un „saloon” (cârciumă americană din filmele western – n.r.) unde americanii să fie cei care iau toate deciziile, potrivit Reuters.
Moscova şi-a pierdut toate iluziile că s-ar putea baza pe Occident şi nu va accepta niciodată o versiune a lunii dominată de SUA care vrea să acţioneze ca un şerif global, a insistat el, adăugând că nu Rusia a închis uşa Occidentului, ci invers.
„Ne putem încrede doar în noi înşine şi în aliaţii care vor continua să rămână de partea noastră”, a adăugat el.
Lavrov a susţinut totodată că Rusia este un jucător mărunt în războiul informaţional global, dominat de SUA, Regatul Unit şi de europeni. „Nu există mass-media occidentale independente”, a acuzat el.
Şeful diplomaţiei ruse a reiterat că transporturile cu arme care ajung în Ucraina în aceste zile vor fi considerate obiective „legitime” pentru un atac, potrivit EFE.
„Am lăsat să se înţeleagă foarte clar că toate transporturile care ajung în Ucraina şi care, în opinia noastră, transportă armament, vor fi obiective legitime” (de atac), a insistat Lavrov, care a subliniat că „operaţiunea militară specială rusă” în Ucraina – formula prin care Moscova numeşte invazia pe care a declanşat-o în ţara vecină – caută tocmai „să elimine orice ameninţare” la adresa Rusiei din partea Kievului.
Scopul misiunii ruse este şi acela de „a proteja populaţia civilă” din Donbas (provincie situată în estul separatist şi prorus al Ucrainei – n.r.), care „a suferit atacuri timp de opt ani”, a mai spus Lavrov.
Ministrul rus şi-a exprimat opinia că, mai devreme sau mai târziu, situaţia „anormală” dintre Rusia şi Ucraina se va încheia, dar a apreciat că Occidentul va împiedica o normalizare rapidă a legăturilor dintre cele două ţări.
„Au încercat să transforme Ucraina într-o anti-Rusia, folosind diverse instrumente”, a adăugat el, fără a detalia.
Lavrov a comentat şi valul de sancţiuni la adresa Rusiei şi a spus că este posibil ca acestea să se înmulţească. El s-a arătat totodată convins că restricţiile au făcut întotdeauna Rusia „mai puternică”. Ne vom adapta economia la sancţiuni, vom supravieţui sancţiunilor şi vom deveni mai puternici, a susţinut el.
Şeful diplomaţiei ruse a negat totodată informaţiile difuzate recent de tabloidul german Bild, conform cărora avionul care îl ducea pe şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov într-o vizită la Beijing s-ar fi întors din drum. Potrivit Bild, Lavrov ar fi plecat în noaptea de miercuri spre joi spre Beijing, dar preşedintele rus Vladimir Putin i-ar fi cerut să se întoarcă. Astfel, avionul care îl transporta pe Lavrov, care parcursese deja 2.800 de km din cei 6.000 până la Beijing, s-a întors din drum când se afla deasupra Novosibirsk (Siberia) şi a aterizat la Vnukovo, aeroport din Moscova.
UA și NATO au oprit zborurile de supraveghere cu drone în interiorul Ucrainei, dar armata americană are drone de supraveghere și avioane U-2 de-a lungul graniței și primește date și de la sateliți, potrivit oficialilor.
Sistemele de apărare aeriană Patriot au fost, de asemenea, desfășurate în Polonia pentru a răspunde la proiectilele care ar putea intra în spațiul aerian NATO.
„Sunt o mulțime de drone care zboară în zonă, așa că toată lumea se uită peste umăr cu nervozitate la ceea ce se întâmplă”, a spus Tom Karako, un analist la la Centrul de Studii Strategice și Internaționale. „Având în vedere amploarea a ceea ce Rusia întreprinde aici, acest gen de lucruri nu este surprinzător. Este unul dintre motivele pentru care toată lumea este atât de atentă acum”, a spus el.
Tensiunile legate de posibilitatea ca dronele sau bombele rusești să ajungă pe teritoriul NATO apar în condițiile în care administrația Biden a tras o linie clară privind acțiunile pe care vrea să le întreprindă pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva rușilor. SUA și NATO au oferit Ucrainei asistență de securitate în valoare de sute de milioane de dolari, inclusiv rachete antiaeriene și antitanc, dar administrația Biden s-a opus unui plan care presupunea ca SUA să livreze Ucrainei avioane de luptă poloneze printr-o bază aeriană germană, avertizând că acest lucru ar însemna o escaladare.
Oficialii SUA și NATO au precizat, de asemenea, că nu intenționează să desfășoare trupe în Ucraina, dar au promis să apere „fiecare centimetru” din teritoriul NATO și intensifică supravegherea și patrulele în apropierea graniței alianței cu Ucraina. Aceasta, inclusiv pentru a se proteja împotriva oricărei escaladări neintenționate.
„Ne intensificăm vigilența, prezența, modul în care monitorizăm spațiul aerian. Creștem capacitățile atât pentru a monitoriza, dar și pentru a ne asigura că suntem capabili să reacționăm dacă este necesar”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă săptămâna aceasta.
„Trebuie să fim extrem de vigilenți, trebuie să reacționăm atunci când este nevoie și trebuie să ne asigurăm că avem o linie de comunicații și cu rușii pentru a preveni ca un incident să creeze situații periculoase”, a spus Stoltenberg.
Generalul locotenent în retragere Mark Hertling, analist de securitate națională, a declarat că dronele pot devia de la curs dacă pilotul pierde controlul, iar rachetele neghidate pe care le folosește Rusia își pot rata ținta și au o rază de acțiune care crește posibilitatea de a intra pe teritoriul NATO, mai ales dacă forțele ruse se deplasează spre vestul Ucrainei.
Dar în orice incident care ar putea implica spațiul aerian sau teritoriul NATO, a spus Hertling, cheia pentru evitarea escaladării este comunicarea.
„Detaliile contează, iar când o țară NATO este afectată, ar fi bine să obținem detaliile de la Rusia. Și ar fi mai și bine să le obținem rapid”, a spus el.
Evaluarea actuală a Comandantului Suprem Aliat al NATO, este că „în prezent nu există nicio amenințare la adresa NATO ca atare. Nu este o amenințare deliberată a Rusiei. Rusia este ocupată deocamdată cu Ucraina”, potrivit oficialilor alianței.
Dar, desigur, există riscuri, au adăugat oficialii, motiv pentru care acum se discută despre mutarea sistemelor defensive ale NATO mai spre est.
„După ce am văzut că Rusia este pregătită să folosească din nou, în mijlocul Europei, mijloacele militare pentru atingerea obiectivelor politice, merită – și se va discuta – să avansăm sistemul integrat de apărare antiaeriană și antirachetă pentru a acoperi zone care sunt adiacente Rusiei”, a spus unul dintre oficiali. Aceste zone includ Belarus și, eventual, Ucraina, a adăugat el.
Jeff Edmonds, analist la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană și fost director pentru Rusia în Consiliul de Securitate Națională, a declarat că riscul pentru teritoriul NATO va crește doar dacă forțele ruse se deplasează mai spre vest și mai aproape de livrarările de arme pe care NATO le furnizează forțelor ucrainene.
„Dacă și când vor înainta spre vest, probabil vor simți că au libertatea de manevră pentru a ținti lucrurile care vin peste graniță”, a spus Edmonds despre forțele ruse.
„Un scenariu este că Rusia lovește – fără să-i pese cu adevărat de ce parte a graniței – câtă vreme își atinge ținta, imaginându-și că SUA și NATO nu vor începe un război”, a adăugat el.
Sursa: Romania TV
