Sindicaliștii de la Cartel Alfa au făcut plângere penală la DNA împotriva Guvernului în legătură cu ordonanța de plafonare și compensare a facturilor la gaze și energie electrică.
DNA intervine în scandalul facturilor la energie. Cartel Alfa a sesizat DNA în legătură cu ordonanţa de plafonare şi compensare a facturilor la energie şi gaze. Liderii coaliției de guvernare și membrii Guvernului sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracțional organizat.
Potrivit unui comunicat de presă al Cartel Alfa, sindicaliştii susţin că, „prin deciziile luate cu îndeplinirea atribuţiilor în mod defectuos, aceştia prejudiciază utilizarea banului public, subminează economia naţională şi lezează drepturile şi interesele cetăţenilor”.
„Soluţia legislativă adoptată prin abuzul de funcţie de către persoanele menţionate produce un prejudiciu de cel puţin 2 mld. lei, destinaţi compensării, într-o primă etapă, de la bugetul public a unor preţuri la energie stabilite prin metode speculative, şi prin aceasta, mai grav, se legitimează şi validează nivelul nejustificat de ridicat al preţurilor la energie, stabilit pe baze speculative”, afirmă sindicaliştii în comunicatul de presă.
Reprezentanţii Cartel Alfa adaugă că „persoanele pentru care se face această sesizare au fost notificate asupra unor soluţii juste de rezolvare a crizei energetice” şi că reglementarea prin OUG 118 a fost adoptată fără a lua în considerare adresa comună a partenerilor sociali, organizaţii patronale şi sindicale, din 17 ianuarie, şi fără a o discuta în cadrul Consiliului Naţional Tripartit de Dialog Social, conform solicitării şi în acord cu nivelul de importanţă şi gravitate a problemei.
„Nu există o piaţă concurenţială, atâta timp cât ofertanţii sunt producătorii organizaţi după sursa de energie produsă (hidro, termocentrale pe carbune, termocentrale pe gaz, nuclear, eoliene, solar). De vreme ce producătorii nu pot oferi un mix de energie din surse diferite, toţi producătorii tind să se alinieze la preţul maximal pe care îl oferă unul dintre ei (respectiv preţul CEO), deşi structura lor de costuri nu este aceeaşi (spre exemplu, certificate verzi plătesc numai termocentralele şi o parte din hidro);
Pentru situaţii de criză, precum cea cu care ne confruntăm în prezent, Legea concurenţei nr. 21/1996 la art 4 alin. 3 prevede:„ „(3) Pentru sectoare economice determinate şi în împrejurări excepţionale, precum: situaţii de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri”, susţin sindicaliştii.
Potrivit acestora, Guvernul are posibilitatea de a limita creşterea preţurilor la producătorii de energie la valoarea din decembrie 2020.
„Pentru a împiedica specula, o altă solicitare a fost ca pentru furnizorii de energie electrică şi gaz metan, nivelul comisionului să fie limitat faţă de preţul de achiziţie la cel mult 10%, conform precedentelor legislative existente. Spre exemplu, o plafonare similară este prevăzută în Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, lege intrată în vigoare de la 1 ianuarie 2019: „Art. 27. (1) Plafonul maxim cumulat al comisionului perceput de către unităţile emitente de la angajator şi unitatea afiliată este de 1% din valoarea nominală a voucherului de vacanţă. (2) Comisionul maxim perceput de agenţiile de turism, în calitate de unităţi afiliate, nu poate depăşi 10% din valoarea pachetului de servicii oferit titularilor voucherelor de vacanţă.”, scrie în comunicat.
Potrivit Cartel Alfa, compensarea diferenţelor ar putea fi justificată numai pentru facturile emise până la 1 februarie 2022, iar reglementarea compensării după această dată, în locul limitării preţurilor, reprezintă o „încurajare directă către practicarea de preţuri speculative”.
„Faptul că persoanele menţionate şi-au îndeplinit atribuţiile în mod defectuos, ceea ce prejudiciază utilizarea banului public, subminează economia naţională şi lezează drepturile şi interesele cetăţenilor rezultă din următoarele consecinţe produse de emiterea actului normativ:
– Se validează şi legitimează situaţia în care preţurile pe viitor sunt cele (speculative) stabilite de până acum, supuse compensării prin actul normativ în forma adoptată;
– Se plătesc din bugetul public cel puţin 2 miliarde de lei valori de compensare pentru nişte preţuri stabilite prin metode speculative, sumă care ar putea creşte ulterior;
– Începand cu data de 1 aprilie 2022, când încetează compensarea, preţurile stabilite speculativ devin preţuri normale, pe care le suportă direct operatorii economici şi populaţia.
– Unităţile economice nu vor putea suporta preţurile crescute speculativ de 3 sau 5 ori (300% până la 500% creştere de preţ), ceea ce va conduce la falimente, închideri de unităţi, şomaj şi creşteri de preţuri în lanţ”, mai susţin sindicaliştii.
